Cât mai sus! Dar cu ce resurse?


La orele mele unul dintre exercițiile mele preferate la seminar îl fac de obicei într-o zi ploioasă. De ce atunci? Pentru că, pe lângă faptul că reușește să aducă puțin zâmbet într-o zi mohorâtă, exercițiul le demonstrează studenților cum își pot valorifica mai bine resursele la care au acces, chiar dacă inițial nu par foarte valoroase.

Cum se desfășoară exercițiul? Le cer studenților să construiască o structură cât mai înaltă, folosind exclusiv lucrurile cu care au venit la seminar: genți, geci, umbrele, pixuri, caiete… orice obiect aflat în posesia lor. De obicei, echipele încep într-un mod clasic, stivuind obiecte evidente: ghiozdane, poșete, umbrele. Apoi cineva își amintește de geacă, altcineva scoate din buzunar ceva de prin geantă și tot așa. Însă după 15-30 de minute de încercări și discuții, apare momentul „Evrika!”: folosirea hârtiei.

Unii își dau seama că pot face suluri de hârtie din cursurile sau caietele pe care le au, suluri care devin „coloane” surprinzător de rezistente și ușor de înălțat. Cel mai interesant? Poate echipa care are prima această idee nu ajunge neapărat să câștige, pentru că o altă echipă, cu mai multă hârtie la dispoziție (sau agrafe și bandă adezivă), reușește să creeze o structură chiar mai înaltă.

Lecția despre resurse: de ce subestimăm ce avem? Cea mai importantă concluzie pe care o discutăm după acest exercițiu este faptul că, în general, nu ne evaluăm corect și complet resursele. Suntem atât de obișnuiți cu anumite obiecte, abilități sau competențe, încât uităm că le putem folosi în alte contexte. Hârtia, pe care o folosim zilnic la facultate, părea inițial ceva banal, lipsit de utilitate pentru a construi înălțimi. Și totuși, s-a dovedit resursa-cheie care a dus la inovație.

Același lucru se întâmplă și cu competențele noastre: adesea subestimăm sau trecem cu vederea abilități pe care le deținem deja, pentru că suntem prea obișnuiți cu ele. Ca antreprenor, e esențial să identifici și să folosești tot ceea ce ai la îndemână, să-ți descoperi și să-ți valorifici punctele forte. Uneori, ideea care pare cea mai „banală” poate fi scânteia care duce la un rezultat extraordinar, mai ales când este susținută și de alte resurse.

Acest exercițiu, aparent simplu, reușește să arate studenților că, în viața antreprenorială sau personală, valoarea se află și în lucrurile pe care le considerăm la ordinea zilei. În ploaie sau în soare, se învață o lecție esențială: fii atent la ce ai în jur și la ce știi să faci deja, pentru că s-ar putea să-ți rezolve exact problema pe care încerci să o depășești.